Oaza SIWA – Egipt

 

Oaza Siwa  (denumirea provenind din limba berbera „pasare de prada, protectorul zeului Amoun Ra”) este o oaza localizata in NV Egiptului intre depresiunea Qattara si Marea de Nisip egipteana din desertul Libian, la 50 km de granita cu Libia si la 560 km de Cairo. Oaza are 23000 locuitori, in majoritate etnici berberi vorbind o limba distincta cunoscuta sub numele de taSiwit. Faima oazei provine de la Oracolul lui Amoun, ale carui ruine sunt un punct de atractie pentru turistii din lumea larga.
Viata locala – Siwa poseda un patrimoniu cultural bogat si distinct de cel egiptean. Descendenti ai berberilor (populatia originara a tuturor oazelor din Nordul Africii), localnicii isi pastreaza cu sfintenie limba, portul, uneltele, traditiile si obiceiurile, fiind unici intre populatiile Desertului de Vest. Siwanii pot vorbi araba insa isi folosesc dialectul atunci cand comunica intre ei. Artizanatul oazei este si el unic, in Siwa aceasta indeletnicire lasata in seama femeilor a atins o inimaginabila perfectiune, fiind un motiv de mandrie intre familii.  De o remarcabila frumusete sunt dantelurile, cosurile colorate, uimitoarele bijuterii de argint, bijuteriile si accesoriile impletite din margele, toate reprezentand simboluri ale statutului marital, amulete ale fertilitati sau icoane rituale.
Siwa este renumita pentru curmalele si maslinele sale, uleiul extravirgin de masline fiind unul din cele mai populare produse ale oazei atat in Egipt cat si in strainatate. De asemenea, oaza este cel mai important furnizor de apa potabila (imbuteliata) a Egiptului, multe din apele minerale existente pe piata avandu-si sursa aici (ex apa minerala Siwa, apa minerala Hayat).
De milenii Siwanii si-au construit locuintele din Kershef un material care confera cladirilor in afara aspectului natural, o izolatie perfecta si un confort termic ridicat (iarna caldura si vara racoare). Din pacate, in ultimele decenii cimentul a devenit materialul de constructie preferat datorita costului sau redus chiar daca este extrem de nepotrivit climatului desertic cu temperaturi extreme (fiind un slab termoizolant).Utilizarea cimentului in constructii atrage dupa sine consum ridicat de energie electrica(prin folosirea aparatelor de incalzit sau racit aerul) si poluarea adiacenta. Din acest motiv,  autoritatile incurajeaza folosirea kershefului ca material de constructie si Grupul de Initiativa pentru Dezvoltarea Oazei sustine puternic pastrarea stilului ecologic in noile proiecte de constructie. 
El Beit El Siwi (Casa Siwana) este micul muzeu de arta populara al oazei. Construit in stilul local specific cu materiale naturale, muzeul adaposteste  exponate interesante eflectand traditiile zonei: unelte, accesorii bogat ornamentate, bijuterii, instrumente muzicale, cosuri si ceramica siwana.

Istorie – Desi este bine stiut faptul ca oaza exista din cel putin mileniul 10 i.e.n, izvoarele vechi nu consemneaza nimic despre aceasta in timpul Egiptului antic; nu s-au descoperit monumente nici din perioada Vechiului Regat nici din cea a Noului Regat ori a Regatului de Mijloc, existand probabilitatea colonizarii sale in timpul lui RamsesII.  Primele dovezi ale legaturii sale cu Egiptul antic apar din Dinastia 26 cand s-a construit o necropola utilizata pe toata perioada romana.
Grecii stabiliti in Cyrene (Libia) au intrat in contact cu oaza si Oracolul ei in aceeasi perioada (sec 7 i.e.n). Multi conducatori ai lumii antice veneau aici pentru a consulta oracolul inainte de a lua decizii importante.
Se spune ca regele persan Cambysses a fost atat de furios pe prevestirile oracolului incat a trimis o armata de 50.000 oameni sa il distruga insa aceasta nu a mai ajuns la destinatie fiind inghitita de dunele miscatoare ale Desertului de Vest. Astazi, compania Land Rover si guvernul egiptean sponsorizeaza cautarea ramasitelor armatei persane disparute in perioada antica . Inaintea campaniei sale de cucerire a Persiei, Alexandru Cel Mare, insotit de cativa comandanti a venit la Oracol unde i s-a confirmat atat originea divina (descendenta din Zeus) cat si pozitia de faraon al Egiptului. 
Drumul sau pana in oaza nu a fost lipsit de peripetii (caravana s-a pierdut, au ramas fara apa si au fost prinsi intr-o neobisnuita furtuna de nisip) dar in final au ajuns , urmarind pasarile care traversau desertul. Mai tarziu, in perioada cuceririi romane oaza a fost transformata intr-un loc de exil.
Crestinismul trebuie sa fi intalnit multa rezistenta aici si, in ciuda unor teorii care afirma ca templul lui Amoun a fost transformat in biserica, majoritatea surselor istorice infirma aceasta ipoteza. Desigur, multi preoti precrestini au fost exilati aici insa lipsa oricarei urme arheologice indica faptul ca acestia  nu au reusit sa isi impuna ideile religioase.
In anul 708 e.n Siwanii au rezistat primului atac al armatei islamice, si apoi urmatoarelor, astfel incat se presupune ca acestia nu au putut fi convertiti la Islam decat abia in sec 12 cand in oaza s-au instalat mai multe familii de arabi venite din peninsula. Un manuscris local mentiona in 1203 numai sapte familii (un total de 40 barbati), un declin demografic cauzat de atacurile constante ale beduinilor din vecinatate si ale arabilor. In ideea de a-si gasi o asezare mai rezistenta populatia s-a mutat din anticul oras Aghurmi (orasul Oracolului) intr-un oras fortificat cu doar trei porti (Shali). Curand oaza se repopulase cu 600 suflete.

Primul european modern care a vizitat oaza a fost englezul  William George Browne, care a venit in 1792 in dorinta de a vedea Oracolul. El a insotit o caravana deghizat fiind in arab, insa a fost descoperit si a ramas inchis pentru a evita problemele cu localnicii. In a patra zi a vizitei sale i-a fost permis sa se aventureze afara si sa vada templul mult visat insa a fost dezamagit de dimensiunile reduse ale acestuia.             

Mai tarziu, germanul Frederick Hornemann a sosit in oaza deghizat in arab si insotind, din nou, o caravana. El a reusit sa-i pacaleasca pe localnici timp de opt zile, dupa care a fost descoperit si alungat in desert. A supravietuit, insa asistentul sau arab a fugit dupa ce l-a jefuit de artefacte, specimene de minerale si notele expeditiei.

Siwa a fost oficial adaugata Egiptului de Mohammed Ali in 1819 insa guvernarea sa a fost tensionata si marcata de numeroase revolte.
Oaza a fost scena unor lupte in cele doua razboaie mondiale  fiind ocupata atat de germani cat si de britanici. Siwa are numeroase lacuri sarate, cel mai mare fiind renumitul AL Zaytun, urmat de Sheyata la 35 km in SV oazei. 

Minuni naturale


Baia Cleopatrei
, denumita si „Izvorul Soarelui”  este un izvor natural ce i-a fermecat pe vizitatori din timpuri imemoriale. Herodot relata in istoriile sale despre apele minerale care in noptile reci pareau sa dea in clocot incalzind trupurile calatorilor obositi iar in arsita zilei le racorea pielea incinsa de soare.
Abou Sherouf –una din cele mai mari piscine ale oazei este inconjurata de palmieri si ofera cele mai pitoresti imagini si memorabile apusuri de soare.
Ein Fatnas (un izvor sulfuros aflat la 70 km de Siwa), Padurea fosilizata, Bir Wahed –toate putand fi vizitate in cadrul unui safari care cuprinde si oazele Al Arg si Al Bahrain.
 
 Atractii
Templul Oracolului 
este situat pe stanca din Aghurmi. Oracolul din Siwa era considerat unul din cele 6 cele mai influente ale lumii antice. Se presupune ca el a fost infiintat in cadrul vechiului templu dedicat lui Amoun Ra. Oracolul a devenit renumit pentru vizita lui Alexandru Cel Mare (331 i.e.n), caruia i-a dat un imbold in campania sa de cucerire a lumii antice, reusind ceea ce altii nu ar fi indraznit vreodata sa viseze. Ulterior, Alexandru a cerut sa fie inmormantat la Siwa, dorinta care insa nu i-a fost indeplinita. Impactul ruinelor asupra vizitatorului modern este ciudat si totodata fascinant . De departe templul se ridica asemeni unei insule albe intr-o mare de palmieri, intampinand vizitatorul cu un zid parca plutind deasupra sa. Odata ajunsi langa zidurile sale peisajele care se desfasoara in fata ochilor sunt fabuloase complementand dimensiunile reduse si simplitatea templului .
Umm Ubaydah (cunoscut sub numele de Templul lui Amoun) este cel de-al doilea templu inchinat zeului egiptean Amoun-Ra (primul fiind Templul Oracolului). Primul templu a fost ridicat in timpul Dinastiei 26 iar al doilea in timpul Dinastiei 39 ambele fiind legate intre ele (asemeni templelor Karnak si Luxor legate prin aleea sfincsilor) . Templele erau parte a ritualului ce privea activitatea Marelui Oracol.
Satul Aghurmi – este o citadela abandonata asezata pe un platou cu vedere la mare si la padurea de palmieri. Aghurmi, casa celebrului templu al Oracolului, a fost vechiul centru al oazei Siwa. Declinul sau a inceput in perioada romana iar in sec 13 a incetat sa mai existe datorita relocarii populatiei in interiorul zidurilor vechiului Shali.
Fortareata Shali  domina atmosfera orasului Siwa, ruinele sale profilandu-se pe cerul albastru deasupra celorlate constructii.  Potrivit scrierilor locale, fortareata a fost construita de localnici in 1203 e.n pentru a proteja ce mai ramasese din populatie in urma atacurilor triburilor beduine. Ca material de constructie s-a folosit „kershef” un amestec de mal, nisip si sare uscata la soare-colectata din lacurile sarate ale oazei. Acest tip de „chirpici” era utilizat in combinatie cu trunchiurile de palmier pentru constructia tavanelor. In secolul 19 populatia a inceput sa se mute in afara zidurilor fortaretei iar ultimii ocupanti ai acesteia au fost fortati sa o paraseasca in 1926 ca urmare a unor neobisnuite ploi torentiale care au distrus o mare parte din zidarie. Astazi, ruinele stau marturie a ingeniozitatii Siwanilor si ofera vizitatorilor o minunata priveliste de pe terasele sale supraetajate.
Gabal El Mawta (Muntele mortilor) este mai curand un deal inalt din calcar in care Siwanii si-au inmormantat familiile timp de 2000 ani. Muntele pare perforat de morminte  din perioada romana (700) si din perioada Dinastiei 26. Majoritatea mormintelor apartineau familiilor si erau aranjate dupa aceleasi criterii ca peste tot in Egiptul antic. Mormintele mari erau prevazute cu camere pentru efectuarea ceremoniilor in timp ce mormintele mici aveau doar camerele mortuare, ceremoniile tinandu-se in afara lor. Mormintele datand din vremea Dinastiei 26 contin picturi murale foarte bine pastrate.Aproape 90% din necropola a ramas neexplorata in ciuda catorva acte de vandalism si hotie inregistrate.  In vremuri de restriste localnicii se adaposteau aici (asa cum s-a intamplat in cel de-al Doilea Razboi Mondial). Varful muntelui ofera o panorama fantastica. Cele mai frumoase morminte sunt: Mormantul lui Si-Amon, mormantul lui Misu-Isis si mormantul lui Niperpathot.

Disputatul mormant al lui Alexandru Cel Mare
Cand Alexandru a murit in Babel in 323 i.e.n, Ptolemeu, guvernatorul Egiptului a preluat corpul acestuia directionand procesiunea la Memphis (capitala de atunci a Egiptului) unde il astepta un mormant luxos din aur si bronz. Douazeci de ani mai tarziu, cand capitala a fost mutata la Alexandria, corpul marelui macedonean a fost transferat acolo intr-un mormant special pregatit. Din pacate insa urma acestuia s-a pierdut in perioada romana cand imparatul crestin Teodosiu a interzis existenta altor temple si monumente de religie „pagana”. Astazi se speculeaza ca trupul lui Alexandru ar fi fost ingropat in cele din urma in Siwa, potrivit dorintei sale. Un adept al acestei teorii este si arheologul grec Liana Souvaltzi care in 1991 anunta descoperirea mormantului lui Alexandru. Ulterior arheologii au ajuns la concluzia ca ar fi vorba despre mormantul unui general al marelui Alexandru iar lucrarile s-au sistat fara insa a se stabili cu exactitate daca ipoteza initiala se verifica sau nu.  Ruinele presupusului mormant se afla la 15 km vest de Oracol si dateaza din sec 1 i.e.n fiind singurul monument construit in stil doric. Avand o inaltime de 6 m si o lungime de 16 m, constructia pare sa se fi prabusit in timpul unui cutremur.
Insula Fatnas –care intre timp a devenit o peninsula – se afla la 10 m in Birket Siwa si este acoperita de palmieri cu exceptia unei bai circulare de unde se pot admira fascinante apusuri de soare

Must see& do

Vizitarea atractiilor istorice: templul Oracolului, Umm Ubaydah- templul lui Amoun, Aghurmi, Fortareata Shali, Gabal El Mawta, mormantul lui Alexandru, Casa Siwana.
Relaxare in: Insula Fatnas, lacurile Al Zaytun/Sheyata, a nu se rata celebrele apusuri de soare, baile Cleopatrei , Abou Sherouf, Ein Fatnas (un izvor sulfuros aflat la 70 km de Siwa), Padurea fosilizata, Bir Wahed.
Foarte cautate sunt excursiile tip safari in Imensa Mare de Nisip unde se poate admira apusul de soare de pe varful unei dune savurand o ceasca de ceai negru. Aceste excursii includ si o zona unde acum 40 milioane de ani exista Marea Tethys ale carei urme au ramas impregnate in stancile si piatra desertului (fosile de animale marine ). Safari –ul poate include vizite la atractiile naturale (lacuri sarate, izvoare termale)sau istorice ale oazei si petrecerea unei nopti in desert, in corturi, cu cina gatita pe carbuni si un somn adanc sub cerul instelat. 
 
Sursa : www.egiptul.ro
 

 

This entry was posted in Locuri pe care imi doresc sa le vad. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s