Cheile Nerei (Romania)

    Poate unul dintre cele mai frumoase locuri din tara. Poate un colt de Rai. Poate o idee de petrecere a catorva zile de vacanta, departe de oras. Daca nu va este teama de vipere, daca iubiti noptile in cort, daca va place muntele, haideti sa vizitam impreuna Cheile Nerei.Un strop de legendă, o fărâmă de basm şi un colţ de ţară unde eşti vrăjit de cum ai păşit. Şi cum am putea fi altfel de vreme ce intram într-una dintre cele mai tainice păduri. 

    Nera isi are izvoarele sub Varful Piatra Goznei, din zona golului montan al Semenicului, parte componenta a Muntilor Banatului, situati in sud-vestul Romaniei. Ea se scurge pe directia sud-vest – vest si se varsa in Dunare.
Intre localitatile Sopotul Nou si Sasca Romana, pe o portiune de aproximativ 20 km, Nera, strabate un defileu, cu aspect de chei, ingust, spectaculos si absolut salbatic,formand cele mai lungi chei din Romania.
Aici, unde peretii se inalta pana la 200 de metri, apa Nerei si a afluentilor sai a sapat si a format in roca calcaroasa lacuri, canioane, pesteri si cascade impresionante.

Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa este situat la limita sud-vestică a ţării, în sudul Munţilor Aninei,  în judeţul Caraş – Severin. Cuprinde o zonă carstică pe cursul mijlociu al râului Nera care constituie şi coloana vertebrală a Parcului.
       Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa are o suprafaţă totală de 36758 ha .Să spunem că aici se găsesc cele mai frumoase exemplare de alun turcesc din România ( peste 22 m înălţime şi 50 cm diametru).
 
Cu veacuri în urmă, pe apa Beiului, oamenii din satele din împrejurimi au ridicat mori pentru cereale –Morile Podocului.Ţăranii au sfărâmat calcarul prin muncă grea, cu târnăcopul, şi au reuşit să facă patru tunele în munte ca să le scurteze drumul până la moară cu 20 de kilometri. Legendele locului vorbesc şi despre iele. Se spune că în noaptea de Sânziene se strâng la Ochiul Beiului, se-mbăiază şi se prind în hor­ă. Localnicii leagă dispariţia celor pierduţi în pădurea sălbatică de puterea amăgitoare a celor şapte iele.
 
Traseul cel mai batut in Cheile Nerei este probabil
ŞOPOTU NOU – CHElLE NEREI – SASCA ROMÂNĂ
Marcaj: banda rosie; Durata: 8 – 9 ore; Lungime; 20 km.
Posibilitati de cazare; Cantonul Silvic Damian 10 locuri, Langa canton teren pentru amplasare de corturi.
Traseul începe din localitatea Sopotu Nou, urmeaza cursul râului Nera pe un drum de caruta pe partea stânga. La inceputul traseului valea Nerei este larga, cu multe poieni si numeroase salase. Dupa poiana Meliugului se ajunge la Lacul Dracului. Lacul s-a format plin prabusirea tavanului unei pesteri, o parte a tavanului ramân’nd deasupra lacului. Suprafata lacului este de circa 700 mp, iar adâncimea de 12 m. De la Lacul Dracului se coboara în talvegul Ogasului Porcului, dupa care apare o portiune strâmta formata din CarsiiIe Desesi Carsia Caprarului, Iânga poteca se afla Pestera Boilor. în locul numit La Carligese trece Nera prin vad si se pot admira cârsiile de la confluenta vaii Rele cu Nera. Se continua traseul pe o poteca sapata în stânca. Pe malul stâng se admira Pestera Porcului si Pestera Dubova, cele mai frumoase din Cheile Nerei. Urmând prin padure, un drum de caruta si admirând Turnul lui Beg, se ajunge la cantonul Silvic Damian unde este si loc de popas. în aval de canton drumul forestier urmareste meandrele Nerei, trecem pe sub Cleanturile Rolului, apoi Turnul Mic (Begul Mic) si Cleanturile Baltanului. De la confluenta Vaii Beiului cu Nera se poate vedea Dealul Caraula cu stâncile si grohotisulile sale. Trecând Podul Bei se paraseste drumul forestier, cotind la stânga se trece prin cele sase tunele sapate în stânca, ultimul Tunelul Marefiind si cel mai lung, apoi pe poteca sapata în stânca si situata la 15 m deasupra Nerei, se trece pe puntea suspendata de la Sasca Romana si urmând malul Nerei se ajunge la Sasca Montana.
 
Lacul Ochiul Beiului: Un lac albastru, care nu ingheata niciodata. Are o suprafata de 284 mp, adancimea maxima de 3,6 m. Traditia spune ca neasemuitele frumuseti ale zonei, ce ascunde atatea minuni si mistere, sunt alimentate mereu de “lacrimile” unui bei legendar, de unde si numele pe care acest loc l-a imprumutat de la cel ce a pornit candva legenda: “Ochiul Beiului”.
 
Lacul Dracului (iniţial subteran), a apărut la zi prin prăbuşirea bolţii peşterii (Peştera de la Lacul Dracului), din care cauză o parte din malurile sale sunt în surplombă (lacul este vârât pe jumătate sub bolta înnegrită a peşterii). Lacul Dracului este alimentat de ploi, dar mai ales de apele Nerei (fie direct printr-un sistem de canale subterane, fie prin intermediul unor galerii inundate ale peşterii).
     În punctul de adâncime maximă a lacului (-12 m), speologii scafandri au descoperit  (1981) o galerie înecată care pătrundea în masivul fisurat. După parcurgerea a 25 m, au ieşit din apă într-o frumoasă sală, în care calcarul alb şi spălat alterna cu straturi negre de silex. S-au descoperit de asemenea, stranii forme de coroziune, posibile numai în mediul subacvatic, dar şi trunchiuri de arbori şi forme mai rare de viaţă (spongieri de apă dulce!).
     În apa limpede cu reflexe verzi-albăstrui sau violet-negre (după cum se oglindeşte cerul senin sau înnourat ori cei câţiva fagi de pe mal) (Foto 3 şi 4), se pot zări o mulţime de peşti ce înoată  vioi în această minune a naturii cu valoare de unicat!
Legenda lacului:
Un pastor isi pastea caprele pe pajistea de langa lacul Dracului, la un moment dat apare un omelet mic (dracul) care il provoaca pe pastor sa-i friga un peste fara sa se indoaie. Pastorul accepta provocarea cu conditia ca dracul sa-i friga un cap de tap fara sa ranjeasca.Accepta si dracul provocarea. Pastorul ia un peste, infige un bat in el si il frige fara sa se indoaie. Dracul ia si el un cap de tap il leaga el, dar cand il pune la prajit botul tapului isi arata dintii. De ciuda dracul sa-a aruncat in lac.
 
Succesiunea de cascade (din care cea mai mare are peste 15 m înălţime) de pe Râul Beu în amonte de lacul Ochiul Beului formează Cascadele Beuşniţei.
Acestea au luat naştere prin actiunea apei timp de milenii în substratul (solul) calcaros. Calcarul dizolvat de apă a fost depus straturi-straturi de-a lungul cursului râului, formând tuful calcaros, rocă moale si permeabilă ce a permis modelarea a nenumărate forme, mini-baraje, ochiuri de apă şi cascade succesive.
 
This entry was posted in Locuri pe care le-am vazut. Bookmark the permalink.

2 Responses to Cheile Nerei (Romania)

  1. vulpitza says:

    Incredibil. La Cheile Nerei imi doresc sa ajung vara asta si tocmai ce faceam planuri saptamana trecuta. Am o prietena la manastirea Nera si vreau sa merg la ea cateva zile. Stii cumva cum ajung din Cluj? Si cam ce distanta este?

  2. vlado2 says:

    Nu stiu din Cluj. Ideea este ca in zona este o problema cu transportul Iti recomand clar sa mergi cu masina ta.Altfel pierzi foarte mult timp.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s